unul din monoloagele dintre mine si..e monolog,...

..si iar ajung acasa,iar imi e frig(desi nu stau in pestera),iar stau si ma uit pe pereti...insist,doar doar oi intelege ceva din toate urmele timpului.iar nu dorm.nu pot.pentru ca visez..si visez din ce in ce mai ciudat,mai urat ca ultima oara.bizarerii,numai cretinii.inteleg,ca de fapt nu mai inteleg nimic.ma uit degeaba la telefon,nu`mi arata decat ceasul si`o poza..niste mesaje tampite si seci...lumina sa`ti umple sufletul si inima..same shit,different story...si futu`i gura ma`sii,ma gandesc iar aiurea..de ce dracu mai port tricourile alea?de ce pastrez cadourile?de ce tin nenorocita aia de bucata de bumbac imprimat in brate?AIA!!!de ce ma rog intruna?de ce nu raspunde nimeni?ce`i cu vocea aia sfarsita..?ce`i cu multimea vida in care m-am transformat?prostiile care ma tin ocupata nu reusesc sa ma dezlege deloc de atzele in care mi-am prins urechile,mainile si picioarele.
-so?te pomenesti ca vrei si`o mana de ajutor sa iesi la lumina..pff..chiar esti dusa...ramai tu cu stelutele tale aurii...eu merg pe deasupra lumii mele.
-go ahead.ma gasesti tot aici,you ass...dar la mail-ul ala tot nu dau send.